Pentru majoritatea salariaților, munca de la distanță a devenit un stil de viață datorită beneficiilor pe care le oferă, iar flexibilitatea a făcut posibilă desfășurarea activității profesionale din străinătate. Pe lângă românii care și-au mutat biroul în destinații exotice, există și angajați străini care au revenit în țările de origine în timpul pandemiei, continuând să lucreze pentru companiile din România.

„Multe reguli privind telemunca au fost introduse odată cu starea de urgență și menținute în perioada stării de alertă. După ridicarea restricțiilor, companiile trebuie să ia în calcul implementarea unei politici clare dacă vor să păstreze acest mod de lucru. După doi ani de telemuncă, aceasta nu mai este percepută ca o favoare, ci – în unele cazuri – ca o condiție pentru a rămâne în companie.”

a explicat Ioana Dragu, Tax Senior Consultant, Soter & Partners

Cât costă munca remote din străinătate pentru angajator

Dacă angajatorul permite telemuncă din străinătate, trebuie analizate implicațiile privind impozitul pe venit, contribuțiile sociale, riscul de sediu permanent, securitatea muncii, obligațiile de declarare/raportare și eventualele formalități de imigrare.

„Pentru impozitul pe venit trebuie verificat dacă România are convenție de evitare a dublei impuneri cu statul gazdă. România are circa 90 de convenții, deci de regulă există un cadru pentru stabilirea statului care impozitează. Dacă nu există convenție – de exemplu cu Tanzania sau Mauritius – apare riscul dublei impuneri.”

a explicat Andrei Popescu, Tax Manager, Soter & Partners

În ceea ce privește contribuțiile sociale, Regulamentul (CE) nr. 883/2004 prevede că acestea nu pot fi plătite simultan în mai multe state membre.

„Angajatorul trebuie să analizeze situația fiecărui salariat. În anumite condiții, angajatul poate rămâne asigurat în România chiar dacă muncește într-un alt stat UE. Pentru a evita datorarea contribuțiilor în țara în care se lucrează remote, se poate solicita formularul portabil A1. Fără acest formular, există riscul de a plăti contribuții și de a obliga compania să se înregistreze local. Dacă vorbim despre state din afara UE, trebuie verificat dacă există acord bilateral; dacă nu, contribuțiile pot fi datorate în ambele state.”

a adăugat Ioana Dragu, Tax Senior Consultant, Soter & Partners

Telemunca peste graniță și riscul de sediu permanent

Munca de la distanță din străinătate poate genera obligații suplimentare pentru angajator, inclusiv riscul de a crea un sediu permanent.

„Prezența unui angajat în afara țării poate genera un sediu permanent. Deși telemunca nu îl creează automat, trebuie evaluat riscul ținând cont de activitatea salariatului și de regulile locale. Riscul crește dacă firma cere folosirea unei locații specifice sau dacă angajatul încheie contracte în numele companiei în alt stat.”

a explicat Andrei Popescu, Tax Manager, Soter & Partners

Implementarea unei politici de telemuncă necesită o analiză atentă a tuturor acestor aspecte pentru a oferi angajaților un cadru sigur și predictibil. Este cu atât mai important cu cât un studiu Randstad Workmonitor (2021) arată că peste 80% dintre angajații români își doresc în continuare mai multă flexibilitate, semn că munca remote devine un trend pe care angajatorii trebuie să îl ia în considerare.